Nov
16
2009
8

NO YESTERDAYS ON THE ROAD cu ANDREI GORGAN

Andrei Gorgan filmeaza, monteaza, alege muzica si in general traieste fenomenul Bazar mai mult decat toti ceilalti. Pentru ca in momentul in care ne intoarcem de la filmare, obosit sau nu, Andrei o ia de la inceput cu incarcatul pe computer a imaginilor, cu alegerea muzicii, cu taiat, cu aranjat, cu tot ce e necesar pentru a termina ce vedeti voi miercurea la televizor. El, Ana Maria si eu suntem cei trei care n-au speriat pe nimeni dar care va arata lumea pe TVR2 asa cum o vedem “pe teren”. Andrei e ca montajul de la Bazar – rapid, taiat pe ritm si foarte de incredere.

Andrei... in Nepal, cred.

Andrei... in Nepal, cred.

1. Intrebarea MSJI: Cum ti s-a infiripat placerea de a calatori?

Din liceu, când o luam la pas prin munții din Maramureș. Apoi facultate, în anul 1 mi-am făcut exagerat de mult timp liber pentru a călători prin țară.

2. Te-ai dat vreodata drept altcineva in timp ce calatoreai?

Da. De foarte multe ori trebuie să mă dau turist și nu cameraman. Altfel nu pot filma. Cel mai dur a fost în Tunisia, unde a trebuit să fac aceste afirmații în scris, la o secție de poliție. (more…)

Nov
13
2009
5

NO YESTERDAYS ON THE ROAD cu ANA MARIA CAIA

Seria de interviuri “No Yesterdays On The Road” incepe azi iar primul meu interlocutor pe tastatura este Ana Maria Caia, producator TV. Despre Ana Maria as putea sa scriu un blog intreg, pe zile si ore, insa ma rezum la a spune ca: are un curaj nebunesc, curiozitate in fata pericolului si dorinta de a face lucrurile mereu altfel decat altii. Personal sunt parte a activitatii TV a Anei Maria si, desi am uitat de cand nu i-am mai spus acest lucru, ii multumesc.

Ana Maria Caia undeva in Noua Zeelanda

Ana Maria Caia undeva in Noua Zeelanda

1. Intrebarea MSJI: Cum ti s-a infiripat placerea de a calatori?

Parintii mei au fost calatori pasionati. Sigur, calatoriile lor nu puteau sa aiba loc decat in tarile socialiste, dar asta nu i-a impiedicat sa traiasca intens fiecare experienta departe de casa. Inca de foarte mica invarteam globul pamantesc cu mama si puneam degetul pe diferite tari si decretam amandoua ca acolo o sa plecam. Visam la munti foarte inalti, la jungla sau la America. Tata (despre care cred ca nascut in alta parte a lumii s-ar fi facut explorator) a fost student la Academia Ortodoxa din Zagorsk (Rusia) si mi-l amintesc cum povestea despre Marea Azov sau Crimeea, despre republici cu nume exotice, Bashkiria sau Udmurt, despre strazile largi ale Moscovei si muzeele minunate ale Sankt Petersburgului. Din cand in cand imi spunea despre colegii lui de facultate, japonezi sau indieni, despre tarile lor, despre felul lor de viata. Au fost primele expeditii inspre necunoscut, chiar daca imaginare.
Prima oara am calatorit la 3 ani si jumatate, in Rusia si de atunci pana astazi cred ca padurile de mesteacan sunt cele mai tulburatoare peisaje din lume. Si atunci probabil s-a instaurat in mine un fel de virus de care nu sunt sigura ca vreau sa scap.
(more…)

Nov
08
2009
7

In curand (cu ajutorul vostru): NO YESTERDAYS ON THE ROAD

E vorba de vorbe adica de interviuri pe care le iau cu ajutorul vostru oamenilor mai importanti sau mai putin importanti pe care i-am intalnit pe aici sau pe aiurea. Titlul l-am gasit intr-o carte, mai demult, si se refera la faptul ca atunci cand calatorim suntem ceea ce suntem in acel moment pentru ca oamenii cu care intram in contact habar n-au ce am facut pana atunci, de unde venim si incotro ne indreptam. (more…)

Powered by WordPress | Theme: Aeros 2.0 by TheBuckmaker.com | Hosted and customized: Comanescu.ro | Photos: IndieStudio.ro