In ziua de sambata mi-am stabilit ca tinta o alta atractie de marca a orasului, stanca Pao de Acucar, remarcabila prin cei 100 de ani de cand telecabinele transporta turisti pana la ‘doar‘ 396m. Insa am inceput ziua cu o plimbare prin Centro, chiar daca e nerecomandat sa faci asta intr-o zi de weekend pentru ca strazile sunt pustii si in teorie poti fi atacat in plina zi, insa pe stradutele pietruite ce te duc de la statia de metrou pana in port am descoperit cateva terase incantatoare de unde poti admira cladirile cu arhitectura lor de la inceputul veacului trecut, inclusiv cea mai mare catedrala a orasului. In fata terminalului de ferryboat ce face traversarea catre Niteroi, in fiecare weekend se organizeaza un targ de antichitati unde am gasit de la aparate foto vechi de 60-70 ani pana la haine din anii ’60 si discuri de vinyl cu muzica bossa. Traversarea spre Niteroi dureaza in jur de 30 minute in care am avut ocazia sa fotografiez cateva avioane ale companiei nationale TAM chiar inainte de aterizare, la foarte mica inaltime, datorita culoarului de zbor ce trece exact pe deasupra golfului.
De ce am vrut sa ajung neaparat in Niteroi? Nu e un cartier spectaculos al orasului, poate doar o zona dezvoltata recent, insa intotdeauna am fost fascinat de arhitectura contemporana braziliana si tinta mea a fost Muzeul de Arta Contemporana, MAC, o lucrare realizata de arhitectul Oscar Niemeyer ce seamana cu un OZN. Cladirea a fost inaugurata in 1996 si in ciuda scandalurilor politice in care a fost implicata, a devenit in foarte scurt timp unul dintre simbolurile moderne ale orasului. Dupa amiaza mea s-a incheiat cu stanca Pao de Acucar pe care se urca atat cu telecabina cat si prin catarare pentru cei care se incumeta. Eu am ales varianta usoara, cel putin de data asta, desi numarul de vizitatori ce se inghesuiau in fiecare telecabina era cam mare. Pentru a ajunge in varf trebuie sa mergi cu doua telecabine si sa treci prin Morro da Urca, dar poti alege sa te opresti la mijlocul drumului pe muntele cu o inaltime mai redusa si sa inchiriezi un elicopter, care, pentru 300 euro te va plimba 15 minute pe deasupra orasului si poti admira dintr-un alt unghi principalele atractii. Am preferat sa merg si cu a doua telecabina, asa ca am ajuns in varful lui Pao de Acucar inainte de apus si am facut o plimbare prin padurea ce se intinde pe partea sudica a lui, unde am intalnit tot felul de vietuitoare mai mult sau mai putin prietenoase, inclusiv maimute. Un loc perfect sa te ascunzi de soare pentru cateva zeci de minute, sa iei o gura de aer de padure tropicala si sa imortalizezi cadre cu orasul din cu totul alt unghi.
Cum bifasem deja principalele puncte de atractie ale orasului una cate una in cele cateva zile de explorat, duminica mi-am facut planuri de relaxare si pentru mine asta echivaleaza cu o plimbare cu bicicleta. Hotelul pe care l-am ales pentru cazare se afla in frumoasa Copacabana, cea mai apreciata si spectaculoasa plaja din Rio, amenajata in urma cu 100 de ani. Am gasit mai multe puncte de inchiriat biciclete pentru turisti in zona si pentru aproximativ 15 euro am avut la dispozitie o bicicleta de oras livrata direct la hotel de dimineata pana seara. Duminica, soseaua de langa plaja se inchide traficului rutier si toata lumea iese la plimbare cu role, biciclete, animale de companie, etc.
Am inceput plimbarea de la est catre vest si am parcurs toata zona admirand oceanul si plaja plina ochi de localnici si vizitatori. Acolo unde se termina Copacabana, incepe o zona mai recent amenajata, cartierul cu plaja facut celebru in nenumarate melodii bossa-nova, Ipanema. Desi mai mic decat Copacabana, Ipanema este mult mai scump atunci cand e vorba de preturi de apartamente – aici cel mai ieftin apartament se vinde cu mai mult de 1 milion de euro – dar si mai viu datorita mediei de varsta a localnicilor care este mult mai joasa decat in Copacabana, in special turisti. Daca mergi mai adanc in cartier, indepartandu-te de plaja, vei gasi sute de magazine, cafenele, terase si, probabil, cele mai bune restaurante din oras. Aici am luat o pauza de pranz la un faimos restaurant “churreria” al carui prag a fost calcat de multe vedete internationale. Greu de descris in cuvinte ce se intampla in restaurant, pe scurt, nu te ridici de la masa decat atunci cand simti ca nu mai e loc in stomac – aici platesti o suma fixa la intrare si ai la dispozitie un bufet suedez mai mult decat generos la care se adauga zecile de tipuri de carne servita in farfurie direct de la gril. Am continuat plimbarea pe malul oceanului ajungand in pitorescul cartier Vidigal, o favela in toata regula, insa cu vedere la ocean. Desi o zona foarte saraca, oamenii iti zambesc pe strada ca si cum locuiesc in cel mai scump cartier din lume. Toti fericiti. Am mers mai departe pana in Sao Conrado, o alta zona de plaja similara cu Copacabana, insa mult mai mica si mai recenta. Aici, pentru ca era inainte de carnaval, am asistat la o “bloqueada”, un fel de petrecere ad-hoc in mijlocul strazii unde toata lumea canta, danseaza si bea cocktail-uri. Entertainment-ul a fost asigurat de artisti locali celebri, Joao Lucas & Marcelo si al lor “Chu Cha Cha”. Un fel de petrecere-antrenament la festivitatile din timpul carnavalului. Urmatorul punct in care am oprit a fost Gavea, un cartier de langa Ipanema, insa departe de plaja. O zona boema unde locuiesc multi artisti brazilieni, impanzita de muzee si galerii de arta, cluburi si gradini ascunse. Am incheiat ziua cu o plimbare imprejurul lacului Rodrigo de Freitas, o alta zona moderna cu arhitectura contemporana si multe parcuri, ce gazduieste Hipodromul si Gradina Botanica, dar nu inainte de a prinde apusul de soare asa cum mi-a fost recomandat, in Garota de Ipanema, zona in care Ipanema intalneste Copacabana.
Dupa cateva zile petrecute in Rio am ajuns la o singura concluzie: vreau sa revin aici pentru vacanta perfecta, aici unde lumea zambeste pe strada in fiecare zi, unde plaja relaxanta e aproape de orasul nebun, unde mananci in restaurante tot ce iti doresti la kilogram, unde atunci cand iti este sete nu bei apa ci apa de cocos.
Inca un rasarit de soare pe plaja din Copacabana, atat imi mai doresc… si voua!
Catalin Alionte este Head of Marketing la Roton si unul dintre cei mai creativi si calatoriti oameni pe care ii cunosc.
Ca de obicei, mai multe poze din Rio in fiecare zi pe Facebook.