Aug
11
2011

La doi pasi de Viena: Alpii vienezi

În Wiener Alpen natura pune în scenă un spectacol pe cinste. Zona e denumită „Austria în miniatură” sau „albumul de vederi al Austriei”, însă, dacă o căutaţi pe hartă sau în orice ghid turistic, nu o veţi găsi. Asta pentru că, teoretic, ea nu există. Practic, însă, este locul imediat la sud de Viena, unde încep Munţii Alpi.

La doar o oră de mers cu maşina din capitală vă aşteaptă o zonă naturală nealterată, cu râuri gră bite, păduri verzi şi aer proas păt de munte. Alpii vienezi au fost de secole locul de relaxare al locuitorilor capitalei, dar şi al nobilimii din ţările din împrejurimi şi asta pentru că atât pentru unguri, cât şi pentru ucraineni, cehi sau slovaci aici era şi este cel mai apropiat munte. Datorită turismului montan, re giu nea s-a transformat considerabil şi a ajuns una dintre cele mai bogate şi mai scumpe înainte de căderea cortinei de fier. Anii comunismului au însemnat stagnare şi decădere, graniţele fiind închise clien ţilor est-europeni iar vienezii au migrat încet-încet spre alte zone alpine din ţară. Au fost vremuri grele care, din fericire, s-au terminat odată cu schimbările politice din ultimii douăzeci de ani. Tradiţia a prins din nou viaţă şi continuă în Wiener Alpen.
Transportul se poate face cu avionul sau maşina. Cu maşina proprie se poate ajunge destul de repede, asta pentru că autostrăzile ungare se parcurg foarte repede. Înainte de a ajunge la Viena, veţi vedea indicatoare pe autostrada A2 înspre Semmering, aşezarea cea mai cunoscută din Alpii vienezi.

Pentru cei care aleg calea aerului Viena este oraşul în care se ajunge extrem de uşor, având la dispoziţie între 7 şi 10 zboruri zilnice directe din Bucureşti de Tarom, Austrian Airlines, FlyNiki şi BlueAir. Preţurile încep pe la 70 – 120 euro pentru o călătorie dus-întors. Cei care aleg avionul vor utiliza din Viena transportul în comun: autobuzul (Retter Linien sau Post Bus) şi trenul (OBB), însă eu vă 
sugerez să optaţi pentru o maşină închiriată. Vă voi povesti de locuri aflate dincolo de gări sau despre staţiile de autobuz ce nu pot fi atinse decât dacă aveţi o pasiune ieşită din comun pentru mersul pe jos.

Semmering, un oraş construit în etaje, este locul cel mai bun unde să vă stabiliţi cartierul general şi de unde să începeţi explorarea zonei. De aici nimic nu e mai departe de o oră de mers cu maşina, infrastructura e perfectă iar locurile prin care veţi călători sunt demne de poreclele pe care regiunea le-a acumulat de-a lungul anilor. Nu vă lăsaţi distraşi de la şofat de peisajele frumoase, mai bine opriţi maşina într-o parcare şi admiraţi în voie panoramele: timp este destul.

Semmering

Toate drumurile în Alpii vienezi duc spre Semmering – staţiune de iarnă prin excelenţă, plină de farmec şi vara, renumită încă de pe vremea imperiului. În perioada de glorie de la începutul secolului trecut, aici se aduna toată nobilimea est-europeană pentru a discuta afaceri, pentru a ţese intrigi şi, nu de puţine ori, pentru a se înrudi. Semmering şi mai ales bătrânul hotel Panhans, a cărui strălucire continuă şi astăzi, au servit drept agenţie matrimonială pentru conţi şi contese, prinţi şi prinţese. Lumea bună venea aici şi pentru peisajele uluitoare rămase la fel după trecerea anilor, aşteptând să încânte alte 
generaţii de privitori, alţi iubitori ai muntelui şi ai naturii pure.

La câţiva kilometri mai jos de Panhans, dintr-un punct de observaţie ascuns în pădure, drumeţii pot admira panorama viaductului de la Semmering şi dacă au un ghid de nădejde cu ei pot asculta şi povestea construcţiei acestui viaduct de la sfârşitul secolului al 19-lea.

Însă adevărata acţiune la Semmering în zilele noastre este pe pârtiile de schi la Zauerberg. Vara, aceste pârtii de schi se transformă în cele mai apreciate trasee de mountain biking din întreaga Europă. Ciclişti începători sau profesionişti se încarcă de adrenalină coborând pe coastele abrupte ale muntelui, cine are curaj, sau pe pantele mai line – cine parcă nu s-ar arunca direct în neant. Iar pentru cei mai mici cât şi pentru începătorii-începători există nişte trotinete cu roţi groase care, până vă obişnuiţi cu ele, pot da unele bătăi de cap, dar care, odată stăpânite, oferă la fel de multă satisfacţie ca o bicicletă profesionistă. Zborul pe două roţi al bikerilor profesionişti este un spectacol ce nu trebuie ratat, iar schemele pe care aceştia le fac te ţin cu sufletul la gură. Aici, vara la fel ca şi iarna există baruri şi terase de apres ski, întotdeauna mai aglomerate decât pârtia, sau, în acest sezon, traseul de biciclete.

Schneeberg

Dacă drumeţiile pe jos nu sunt chiar ideea voastră de vacanţă relaxantă, însă vă tentează escaladarea muntelui Schneeberg, soluţia este la îndemână, e colorată şi nu scoate fum. Trenul Salamandra, ce merge pe şine crenelate, este una dintre atracţiile zonei atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Gara se afla în localitatea Puchberg, la poalele celui mai înalt munte din Alpii Austriei inferioare, Schneeberg, 2.075 de metri. Salamandra urcă până la 1.800 de metri altitudine, are vagoane moderne şi confortabile, staţii pe traseu şi oferă privelişti fără pereche prin geamurile imense.

No Comments »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL


Leave a Reply

Powered by WordPress | Theme: Aeros 2.0 by TheBuckmaker.com | Hosted and customized: Comanescu.ro | Photos: IndieStudio.ro