Aug
19
2010

Eu stiam ceva de sudul Tailandei dar habar nu aveam

 

Jim e langa Adi. Si eu apar pentru prima data chel!

 

Tanti Jim are de toate: si hotel, si un restaurant cu mancare traditionala, si o cafenea cu prajituri europene si e si dealer Suzuki in Chumpohn. Cred ca are mai multe dar nu le-a aratat insa peste toate e si reprezentanta Autoritatii Tailandeze pentru turism la ea in oras. Iar noi i-am fost oaspeti. Si am fost tratati regeste. Adi v-a povestit despre asta. Ce m-a impresionat pe mine a fost modelul de antreprenor local. O femeie cu mintea ei putea sa faca afaceri oriunde insa Jim a hotarat sa ramana acasa si sa dezvolte turismul in zona. Acum, turisti se mai gasesc prin Chumpohn insa majoritatea stau o zi, maxim doua. Fie in drum spre Bangkok, fie de la Bangkok inspre insulele paradisiace din apropiere (Ko Tao de exemplu). Ne-a pus sa-i promitem ca ne intoarcem la anu’. Nu promitem dar vrem, cu siguranta. 

Ce are Chumpohn de oferit? Liniste si pace pe plaja, sub palmieri, in apa, in bungalow-urile moderne la preturi mici, scootere cu 4 dolari ziua, peste si fructe de mare proaspete, temple si rezervatii naturale, oameni inimosi si zambitori ca peste tot in regat, piete de dimineata si de noapte. Si lista continua dar mi se pare ca propozitia e prea lunga. Nu vreau sa va conving de nimic insa cateva ore pe plaja Cabana din Chumpohn m-au convins pe mine ca e la fel de bine si aici ca si pe celebrele si batutele insule tailandeze. Si in plus, asa cum mi-a spus Pui – asistenta dnei Jim – preturile sunt mult mai mici decat pe insula. De exemplu: un bol de orez costa in oras 30 de bahti, in insule pretul incepe de la 60. La fel si la supermarket – preturile in insule sunt cu 7 pana la 10 bahti mai mult la orice produs – la un magazin gen 7-11, decat in oras. E ceva de economisit daca te duci backpacking si pe buget minim.

Pe plaja la Cabana

 

Si la Chumpohn, cum altfel, am fost dis de dimineata sa vizitam piata locala. Lume multa, marfa de pe lume, mirosuri, gusturi si o cafea care mi-a dat glicemia peste cap. Apropo de cafea – se bea mult ness pe aici insa e indoit cu mult lapte condensat. Daca aveti grija ca vanzatorul care va face cafeaua sa nu se scape la zahar atunci licoarea poate fi chiar buna. Trebuie sa incercati. Am vazut in piata tipari, pui de toate felurile, homari albastri, calamari de toate varstele, legume si zarzavaturi: lemon grass, galangal, mult coriandru, busuioc tailandez… dar cel mai mult m-a impresionat ceva ce nu era de mancare: o doamna tinea langa taraba ei o galeata cu broaste testoase. Erau de vanzare insa nu ajugeau in bucatarii ci inapoi in mare. Se zice ca cine cumpara o broasca testoasa si o elibereaza in mare va avea noroc. Si tailandezii cred in noroc asa ca tanti nu ducea lipsa de clienti. Am vazut si pesti in piata si am ramas pe spate cu cata dexteritate manuiau vanzatoarele cutitele cu care ii portionau. Insa mai impresionat am fost de cei ce sortau pestele pe soiuri, chiar in portul din Chumpohn, proaspat desertat pe mal de ambarcatiunile locale. E si asta o meserie – sortator de peste proaspat.

La piata, dis de dimineata

 

Tre' sa recunoasteti ca tanti le are

 

Asta mai mare acolo, astia mici in ala verde si asta, ce-i cu el?

 

Daca pot ma mai intorc aici si la dna Jim. Dar pana atunci mai e mult de vazut si explorat. 

           

2 Comments »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL


Leave a Reply

Powered by WordPress | Theme: Aeros 2.0 by TheBuckmaker.com | Hosted and customized: Comanescu.ro | Photos: IndieStudio.ro